Motto: „Poezia este creația ritmică a frumuseții în cuvinte”.
Edgar Allan POE (1809-1849), scriitor și poet american
Joia trecută (19 iunie 2025), în orașul Șimleu Silvaniei a avut loc lansarea volumelor „Toamnele mele – antologie” și „Clepsidra lacrimilor”, scrise de către poetul șimleuan Ioan-Vasile Bulgărean. Ambele au apărut la Editura „Caiete Silvane” Zalău, în colecția „POESIS”: primul, în anul 2022, iar al doilea, în anul 2024, prin contribuția editorială a domnlui Daniel Săuca – manager al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj (CCAJS), redactor-șef al Revistei de cultură „Caiete Silvane” și coordonator al Reprezentanței Zalău a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Redactările aparțin domnului Alexandru-Bogdan Kürti, corecturile doamnei Oana-Maria Barariu-Săvuș, iar tehnoredactările și coperțile domnului Major Lóránd, de la „Color Print” Zalău. Activitatea a fost organizată de CCAJS, Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) Șimleu Silvaniei, reunind câteva personalități care cred în cultură și îndrăgesc literatura și poezia, printre care s-a aflat și domnul avocat Mihai-Cristian Lazăr, primarul orașului Șimleu Silvaniei.
Ioan-Vasile Bulgărean s-a născut în 14 ianuarie 1961 în localitatea Zalnoc, județul Sălaj, fiind absolvent al Facultății de Științe Juridice, specialitatea „Drept”. În Șimleu Silvaniei domiciliează din anul 1993. De la debutul în revista „Pentru Patrie” (anul 1982), Ioan-Vasile Bulgărean a publicat volumele: „Dor de voi” (Editura „Silvania” Zalău, 2008); „Saloanele iubirii” (Editura „Silvania” Zalău, 2010); „Visul din vis” (Editura „Silvania” Zalău, 2011); „Sub semnul fecioarei” (Editura „Silvania” Zalău, 2013); „Dragoste și spini” (Editura „Silvania” Zalău, 2014); „Șoapte de toamnă” (Editura „Silvania” Zalău, 2016); „HAZ Și… NECAZ – Pamflet” (Editura „Silvania” Zalău, 2017); „Mi-e dor de mine” (Editura „Caiete Silvane” Zalău, 2019); „Veșnicia de o zi” (Editura „Caiete Silvane” Zalău, 2021); „Toamnele mele – antologie” (Editura „Caiete Silvane” Zalău, 2022); „Clepsidra lacrimilor” (Editura „Caiete Silvane” Zalău, 2024). Deține ordinele: „Virtutea Militară” și „Ordinul Militar”, conferite de Președintele României și brevetele „În serviciul Patriei” și „În serviciul Armatei”, conferite de Cancelarul Ordinelor României. Iar în anul 2007 i-a fost conferită „Distincția Consiliului Național al Polițiștilor”, în semn de apreciere pentru întreaga activitate. Biblioteca Județeană „I. S. Bădescu” Sălaj i- a acordat Diploma de Onoare „Oameni de seamă ai Sălajului” (anul 2011), iar Primăria Șimleu Silvaniei i-a înmânat Placheta Omagială „Respect pentru Șimleu” (2013), însoțită de un Laudatio pentru „Creație literară”. În plus, din anul 2017, este membru al Asociației Scriitorilor din județul Sălaj.
Revenind la subiect, prima carte are 313 pagini cu o selecție de poeme publicate de autor în volumele anterioare: „Dor de voi” (22 poeme); „Saloanele iubirii” (35); „Visul din vis” (33); „Dragoste și spini” (107); „Sub semnul fecioarei” (58); „Șoapte de toamnă” (48); „Mi-e dor de mine” (43). Cartea a doua are 95 de pagini cu 78 de poeme, etalând o tematică diversificată. De remarcat faptul că, volumul „HAZ și… NECAZ – Pamflet” cuprinde 49 de subiecte/teme (în proză), satirizând diferite aspecte ale vieții sociale.
Activitatea a fost deschisă de către domnul Daniel Săuca, care, după salutul „de bun venit!”, și prezentările de rigoare, a spus: „(…) Suntem la Șimleu Silvaniei, astăzi, într-o altă activitate de promovare a membrilor Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj, și ne bucurăm că și în Șimleu Silvaniei avem un coleg. Este vorba de Ioan-Vasile Bulgărean pe care, astăzi, îl prezentăm cu două dintre cărțile lui, apărute la Editura „Caiete Silvane” a CCAJS. Este vorba de „Clepsidra lacrimilor” și de antologia „Toamnele mele”. Mulțumesc pentru sprijinul acordat de Primăria Șimleu Silvaniei și de CNIPT Șimleu Silvaniei! Îi mulțumim domnului primar că se află alături de noi! (…) Ioan-Vasile Bulgărean este același, nu s-a schimbat, scrie din ce în ce mai bine (…) Cred că este mulțumit de colaborarea cu noi. Am venit cu trei colegi de la Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj. Este vorba de Doina și Viorel Tăutan de la Zalău și, de la Răstolț, de doamna Angela Maxim. Cum vă spuneam, continuăm o serie de activități de promovare a membrilor Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj. O să mai venim la Șimleu Silvaniei în acest an cu o altă colegă, care nu mai locuiește în Șimleu, dar este din Șimleu, Alice Valeria Micu, care va lansa o carte la Șimleu Silvaniei. Și o să mai venim, dacă suntem chemați. Inclusiv în licee, n-am mai fost demult la dumneavoastră, unde sunt elevi atrași de literatura contemporană (…)”.
Primind cuvântul, domnul primar Mihai-Cristian Lazăr, a spus: „Mulțumesc frumos! Bună ziua tuturor! Bun venit!, oaspeților noștri. Mă bucur că mă întâlnesc cu toată lumea aici. (…) Cred în cultură, cred în faptul că, cu adevărat, cultura înseamnă libertate și înseamnă o adevărată maturizare a oricărei comunități. De aceea, vom fi aplicați pe acest palier al culturii, cât putem de mult. Îl auzeam, aici, pe domnul profesor Ștefan, înainte să începem, că tot mai puțini oameni cred în cultură, inclusiv în cea agricolă. Eu, unul, zic să nu ne predăm, lupta trebuie să continue pentru cultură și, dacă vorbesc de o luptă pentru cultură, am aici niște adevărați soli, în dreapta mea, pe domnul Bulgărean și pe domnul Săuca, oameni vrednici, care se luptă pentru acest domeniu. Revenind la evenimentul de azi, să știți că este o bucurie pentru mine, ca primar al orașului Șimleu Silvaniei, să găzduim un astfel de eveniment, o astfel de activitate, o astfel de acțiune, din mai multe lucruri de vedere. Aici, vedem un lucru în persoana domnului Bulgărean. Este un om care, odată cu sfârșitul unei cariere frumoase, după ce a fost o viață un om al legii, este un om a sufletului acestui oraș, pentru că a așternut în cuvinte trăiri, amintiri, emoții, le-a dat glas prin poeziile sale. Vorbim de al nouălea volum, și așteptăm volumul al zecelea! (…) Avem oameni preocupați de binele orașului nostru, și binele nu se traduce doar în chestiuni de suprastructură sau, mă rog, altele asemenea. Se traduce în perspectivă și în viitor. Nu poți să oferi o perspectivă în viitor, dacă nu ai și o bază culturală solidă. Noi suntem norocoși, la Șimleu, să vem astfel de resurse, din acest punct de vedere. Și fiți siguri că vom susține, în continuare, acest demers, aceste activități, pentru că ele aduc un mare bine întregii comunități. (…) Domnule Bulgărean, vă felicit și vă doresc multă sănătate! Și să ne vedem, aici, și cu alte volume!”.
În alocuțiunea sa, Ioan-Vasile Bulgărean, zicea : „(…) Da, îmi este foarte greau să vorbesc despre lansare de carte sau de cărți, în cazul de față, atâta vreme cât alții lansează bombe spre curmarea unor vieți nevinovate, printre care, poate și iubitori de cultură. Îmi vine foarte greu să vorbesc despre poeme de dragoste, atâta vreme cât în lumea în care trăim, vorbim despre atâta ură și indiferență față de semeni. Îmi vine atât de greu să vorbesc despre poemele mele, atâta vreme cât milioane de oameni nu au acces la educație și cultură, iar cei care îl au tratează cu indiferență și o lipsă de respect pe care nu pot să o înțeleg. Poate mă ajutați dumneavoastră, citind măcar un gând din cele pe care le dedic cu atâta drag vouă, celor care mai aveți curajul de a fi prezenți la astfel de evenimente. Despre cele două volume supuse atenției dumneavoastră, doar atât: citiți-le și formați-vă o părere. Nu despre autor, ci despre ceea ce acesta a vrut să vă transmită. Cu drag, Ioan-Vasile Bulgărean!”. În plus, domnul Bulgărean a citit patru poezii din volumul „Clepsidra lacrimilor”: Extazul existenței mele, Puștiul din mine, Suflet încătușat și Clepsidra mută, fiind răsplătit cu aplauze de întreaga asistență. Apoi, domnul Bulgărean a rugat-o pe prietena sa, doamna Fejér Renáta, să citească poezia „Floare-de-colț”, tradusă în limba maghiară.
După citirea poeziei, a intervenit domnul Săuca, spunând: „E vorba de Pethö Lóránd, cel care a tradus această poezie, și pe care l-am publicat, de curând, la Editura „Caiete Silvane”, cu un nou volum de poeme. Iar Pethö Lóránd și-a făcut școala, aici, în Șimleu. Ne bucurăm că este și el membru al Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj. Am publicat mai multe cărți ale lui Octavian Guțu, Domnul să-l odihnească în pace! Urma să mai vină cu o carte. Din păcate, nu a mai ajuns la noi. Și mai așteptăm, și alți șimleuani. Nu mai vorbim de domnul Marin Ștefan. Încet-încet, și în galeria Editurii „Caiete Silvane” sunt din ce în ce mai mulți scriitori și publiciști din Șimleu Silvaniei, ceea ce este un lucru bun. Am adus, aici, câteva cărți de la editura noastră și Revista „Caiete Silvne”. Dacă doriți să cumpărați cărți din cărțile noastre, ne-am bucura!”. Și eu m-am bucurat, întrucât printre cărțile expuse într-un atractiv stand, se aflau două dintre cărțile mele: „Amintiri din zodia Berbecului” (Editura „Caiete Silvane” Zalău, 2021) și „Căutătorul de cuvinte. Și de imagini…” (Editura „Caiete Silvane” Zalău, 2023)!
În discursul său, domnul Viorel Tăutan, a zis: „(…) Poezia de astăzi, așa cum este ea emisă, în primul rând, și, apoi, percepută, a rupt un pic cu tradiția poeziei, așa cum o știm noi, bătrânii, poezia normală, poezia canon romanico-clasică. Și a dat libertate, dar ăsta nu e un fenomen contemporan neapărat. A dat libertate de creație unui mare număr de concetățeni de-ai noștri, sensibili, care vor să-și ilustreze sentimentele în versuri. (…) Cei mai mulți se exprimă prin poezia contemporană. Poezia contemporană, așa cum este ea acum, redă această oportunitate de a-și dezvălui trăirile, sentimentele, gândurile în pagini de revistă, în cărți sau pe internet. Sigur că, citind multă asemenea poezie, ai la un moment dat impresia că, ce scrie unul, ce dezvăluie altul, parcă ai mai citit așa ceva. Este firesc, diferă doar contextul în care-și pun sentimentele. (…) Colegul nostru scrie în maniera contemporană. În vremea actuală, s-a mulat aproape perfect pe, n-o luați în nume de rău, pe poetizarea banalului. (…) În opera unui autor întâlnim și idei strălucite și idei incomode, și mai puțin agreate de către cititori. Câți cititori, atâtea păreri! Eu mă bucur că l-am întâlnit în cadrul asociației, am citit despre domnia sa. Mai demult, citeam aparițiile în presă. (…) Temele sunt generale, știm foarte bine asta. Ideile prin care punem temele în operă contează foarte mult. Și dacă vrem, cu adevărat, să cunoaștem un autor, un poet, un prozator, un dramaturg, numai citindu-i opera putem s-o facem. Cât despre traducătorul poemului, trebuie să fim mândri, cei care am avut șansa de a fi traduși de către Lórán Pethö, de către concetățeanul nostru. Este unul dintre poeții importanți, nu numai ai generației lui, ci, ai contemporaneității. Este un poet sensibil, altruist, un foarte bun coleg. La fel este și domnul Bulgărean, prea blând pentru felul cum am crezut eu că este. Și mă bucur că l-am cunoscut, fiind o amintire plăcută a întâlnirilor noastre. Vă mulțumesc!”.
Acceptând provocarea, doamna Doina Tăutan, a zis: „(…) Îmi plac poeziile domnului Bulgărean. Așa că, mă bucur că facem parte din același grup. Atât. Mai mult ce să spun, mai mult se citește!”.
În intervenția sa, doamna Angela Maxim, a spus: „(…) Doresc din tot sufletul să-l felicit pe domnul Ioan-Vasile Bulgărean! (…) Am citit toate poemele de-aici și aș dori să recit poemul „În ochii tăi”. (…) Îi dăruiesc domnului Ioan-Vasile Bulgărean volumul „Din colțul meu de Răstolț”, din care voi recita poezia „Când am pornit”, pe care i-o dedic!”. După ce a citit poeziile, doamna Angela Maxim i-a înmânat volumul său, cu o îmbrățișare prietenească, în aplauzele asistenței!
În expunerea sa, doamna profesoară Gabriela Sârbe, spunea: „(…) Pe mine mă trimit, cele două titluri, la o temă favorită a literaturii, tema timpului inexorabil. Pe care, fiecare dintre noi, îl trăim cu intensitate, poate chiar în mod tulburător unii, dat prin faptul că timpul nu este altceva decât un semn, poate cel mai grav semn al fragilității umane. În acest context, eu m-am gândit să mă refer la o singură poezie din creația domnului Ioan-Vasile Bulgărean. Și nu o poezie oarecare, ci, o poezie cu o dedicație, se pare, specială, care se numește „Doi trecători”. Această poezie, pare că, dezvoltă ideea efemerității timpului. (…) Poezia aceasta nu este o poezie a mea sau a noastră, ci, este o poezie universal valabilă. Poate fi a oricăruia dintre noi, pentru că, fiecare dintre noi, suntem doar niște trecători în această lume. Mulțumesc, domnul Bulgărean, pentru poezie și vă felicit pentru talentul dumneavoastră, harul dumneavoastră și aerul acesta cavaleresc de a încăleca Pegasul creativității poetice!”. Domnul Bulgărean a intervenit și a spus că această poezie îi este dedicată și soțului domniei sale, profesorul Traian Sârbe.
În cuvântarea sa, doamna Filip Gyöngyi-Ana, a zis: „(…) Noi am copilărit împreună în sătucul despre care a scris așa de mult și așa de frumos, în cele nouă volume de poezie. (…) Sunt mândră că avem astfel de consăteni, care vor trăi peste ani prin aceste volume, prin aceste poezii de suflet, pe care le-a scris consăteanul meu! Mă regăsec în poeziile scrise de tine, Vasile. Îmi regăsesc copilăria, îmi văd părinții, așa cum ți-i vezi și tu, la care le-ai scris atâtea poezii frumoase. (…) Te felicit din tot sufletul! Se vede evoluția ta. Eu savurez cu mult drag poeziile pe care le publici. (…) Noi, cei din Zalnoc, trăim un pic și prin tine. (…) Îți doresc multe, multe astfel de poezii și volume, prin care vom trăi și noi, și generațiile care urmează. Noi nu suntem decât efemeri. Mulțumesc!”.
În expozeul său, Marin Ștefan a spus: „(…) Vă felicit pe toți cei care ați vorbit despre activitatea culturală, activitatea literară, cea de poet a domnului Ioan-Vasile Bulgărean! (…) Îi cunosc destul de bine această activitate, fiindcă i-am publicat mai multe volume în presa scrisă și online, una, chiar și într-o carte de-a mea. (…) Este un om deosebit, este un prodigios al literaturii, al poeziei șimleuane și sălăjene. (…) De la debutul din anul 2008, până acum, a scris 11 cărți, într-un registru modern, contemporan, așa cum zicea domnul profesor Tăutan. Este un poet de nota 10 (zece), care place, mai ales, tinerilor. De aceea, suntem datori să-i aducem pe aceștia cu fața spre literatură, spre poezie, spre cultură. Că dacă cultură nu e, nimic nu e! (…) Îl felicit de 10 ori pe domnul Bulgărean! Felicit și CCAJS, precum și Editura „Caiete Silvane”! Sănătate multă tuturor!”.
În final, domnul Daniel Săuca, a spus: „Dacă nu mai sunt și alte luări de cuvânt, încheiem activitatea printr-un… «moment publicitar» – Credeți în cultură! Abonați-vă la „Caiete Silvane”! Iar poetul Ioan-Vasile Bulgărean a oferit volume cu autografe personalizate doritorilor.
prof. Marin ȘTEFAN – UZPR,
publicist, Șimleu Silvaniei
